Intalnirea de la Alba Iulia a "gustoaselor" - editia a doua

Intotdeauna mi-au placut calatoriile, in special in orasele medievale, sau mai bine zis, in orasele pline de istorie, acolo unde paginile ingalbenite ale istoriei se impletesc cu viata cotidiana si unde se leaga prietenii pe viata.

Unul din orasele nepereche ale Transilvaniei, cred ca cel mai incarcat de amintirile trecutului nostru mandru, locul unde Mihai Viteazu a infaptuit prima unire, cetatea simbol a marii Unirii a Romanilor, locul de incoronare a regilor Romaniei Mari, Ferdinand I si Maria este orasul Alba Iulia, ce poarta denumirea simbolica “Capitala de suflet a neamului Romanesc”. Acolo urma sa avem a doua intalnire a utilizatorilor site-ului gastronomic Gustos.ro, cel mai cunoscut si apreciat site gastronomic din Romania.

Dupa un drum de sapte ore, am ajuns in Alba Iulia unde, scumpele noastre gazde (Anena si Menuca) ne asteptau cu nerabdare. Se citea pe fata lor bucuria revederii stranse de peste an. La hotel, unde urma sa aiba loc marea intalnire, a fost ceva greu de imaginat; cum o veche zicala spune “ochii care nu se vad se uita”, aici a fost exact invers, atata veselie si spontaneitate, atata fericire si lacrimi de bucurie cum este greu de imaginat.

Unele dintre “gustoase” se cunosteau de anul trecut: Anena, Menuca (Alba Iulia), Sidy (Oradea), Daniela (Cluj), Silvioara, Mary, Alina (Bucuresti) dar au fost si prezente noi ca Doina (Timisoara), Medy, Delia si Nicoleta (Bucuresti); abia asteptau sa petreaca mai mult timp impreuna.

Sidy s-a ocupat cu aranjarea fiecaruia in masini si am purces la drum.

Gazdele noaste, Anena si Menuca nu s-au dezis nici de aceasta data de calitatea de bune gazde si iata-ne plecati spre valea Ampoiului la 12 km de Alba Iulia, in satul Ampoita, unde natura este superba si desavarsita iar locul unde am fost, la pensiunea “Izvorul Muntelui -La mama Luta”, este parca rupt din poveste, un colt de rai, caruia i s-a dus vestea pana in Bucuresti pentru bucatele preparate si ”fantasticele placinte facute pe lespede”. O seara de neuitat intre prieteni, unde s-au depanat amintiri si povestiri, s-au schimbat retete, s-a discutat despre copii si nepoti, s-au mancat preparate specifice zonei, am degustat o tuica minunata si binenteles ne-am “ghiftuit” cu minunatele placinte cu diferite umpluturi, care ne-au ademenit. Aici, de departe, Alina a fost campioana.

Asa ne-am cunoscut mai bine si am atasat fiecarui utilizator Gustos.ro si un chip, a fost nemaipomenit si aici vreau sa fac o precizare: daca “gustoasele” au fost minunate, sotii lor au fost adevarati domni care ne-au facut sa ne simtim bine la acest eveniment si ne-au ajutat ca totul sa fie impecabil. Va multumim, domnilor.

Tot aici as dori sa-i multumesc tatalui Anenei, o persoana deosebita, care ne-a oferit un volum de poezii al dansului, cu dedicatie.

A doua zi a inceput cu o degustare de placinte. Menuca ne-a pregatit o surpriza, ne-a facut “niste placinte pe lespede” o minunatie si uite asa dietele noastre de slabire au disparut. Ziua a continuat cu plimbare prin vestita cetatea, aceasta a fost construita dupa planurile inginerului topograf italian: Giovanni Morando Visconti, sub atenta observatie a lui Eugeniu de Savoia intre anii 1715-1738, fiind cunoscuta sub numele de Karlsburg, dupa numele regelui Carol al VI-lea sau Alba Carolina cum se cunoaste si astazi.

Am vizitat cetatea care este o perla arhitecturala, am admirat stucaturile si monumentele sculptate cu o maiestrie demna de invidiat, am vazut schimbarea garzii, cum se obisnuieste in marile capitale europene, cele trei regimente: de infanterie, cavalerie si artilerie amintindu-ne de vremuri demult apuse dar care ne incanta si ne va incanta mereu prin ceremonial, prin parada mandrilor ofiterilor cu uniformele lor atragatoare, cu frumoasele steaguri medievale, caii lor pur sange si nu in ultimul rand prin salvele de tun.

Am avut placuta surpriza ca inca doua prietene ”gustoase” sa ni se alature, sa apara la cetate la timpul potrivit: Maria-Elena Burdulea si Angela, care prin bunavoita domnului Burdulea au ajuns la destinatie cu ceva peripetii dar totul este bine cand se termina cu bine. Cand am observat ca eram toti “gustosii” prezenti, i-am facut o surpriza Anenei si i-am cantat “La multi ani”, fiind ziua ei. Cel mai interesant a fost faptul ca si alte persoane straine de grupul nostru au inceput sa cante, asa ca ne-am simtit fenomenal.

Dupa amiaza am fost invitati de Anena la un “gratar” in aer liber, m-am simtit din nou ca la 15 ani cand mergeam in padure si strangeam lemne de foc, sa facem focul de tabara numai ca acum strangeam lemne pentru gratar. Anena este o persoana deosebita, care isi serbeaza al doilea an ziua cu prietenele ei ”gustoase”, noi toate deja cunoastem familia lui Anena, sotul Adrian, Adreea fiica, tatal ei, fratele si cumnatele, o familie absolut deosebita.

Gratarul a fost pozitionat intr-o poenita, in apropiere careia susura un paraias in care se odihneau anumite provizii, in timp ce focul se intetea si lemnele trosneau in asteptarea carnii pentru gratar, toti eram ca niste albinute, fiecare ajuta cu ceva la pregatiri, ma simteam mandra ca fac parte din aceasta familie a „gustosilor” parca ne cunosteam de o viata. In acel moment mi-as fi dorit ca timpul sa se opreasca in loc si sa petrecem mai mult timp impreuna dar, din pacate, momentul despartirii se apropia cu pasi repezi.

Pentru ca nu am vrut sa pierdem nici o clipa si am vrut sa fim impreuna “toata familia”, pe seara am iesit la plimbare in oras, admirand “Catedrala Reantregirii Neamului”, impozant edificiu de cult, unde, pe 15 octombrie 1922, au fost incoronati regi ai Romaniei Mari Ferdinand I si Maria; am admirat fantana arteziana care este iluminata in diferite nuante: rosu, verde, albastru si, evident, am mancat o pizza sau, altii, o inghetata deosebita si iarasi caloriile in plus ne-au fost dusmani.

Ziua de duminica sau ultima zi, a venit parca prea repede, parca nu mai vroiam sa ne despartim si deja faceam planuri pentru intalnirea din 2011. L-am cunoscut pe “generalul” Alex, care este o scumpete de copil si care era nedespartit de “bunul si buni a lui” adica Sidy si domnul Valer Toncean si am mai remarcat ceva, gentiletea domnilor care nu au uitat de “Sfanta Maria” oferind tuturor doamnelor cu acest frumos nume parfumuri si flori, un gest absolut minunat. Inca o data, va multumim domnilor.

A fost o experienta de neuitat, ne uitam unii la ceilalti si parca nu vroiam sa ne despartim, ne mai aduceam aminte de ceva de povestit si parca vroiam sa oprim acele ceasornicului in loc.

Asa ca si a doua intalnire a “gustoaselor” s-a terminat, totul a fost captivant, s-au legat prietenii trainice si asteptam reintalnirea in 2011, o experienta de neuitat, ne-am incarcat bateriile si pornim intr-o noua saptamana.

La acest eveniment au participat: Anena, sotul ei, domnul Adrian, fiica Andreea, tatal, fratele cu sotia si o alta cumnata, Menuca cu sotul, familia Toncean Sidy, Valer, Claudiu, sotia lui si evident “generalul" Alex, familia Mihalache Medy si George, familia Varga Doina si Nicu, Marta Gabriela si sotul, domnul Mone o persoana deosebita pe care noi l-am alintat ”Mandela”, Daniela si sotul, familia Burdulea, Maria Elena si sotul insotiti de Angela, Delia impreuna cu sotul Fernando si fiul lor Mihai, precum si simpatica gasca de Bucuresti cu “patru fete cucuiete”: Silvioara, Alina, Mary si Nicoleta.

Fotografii profesionisti ai evenimentului: Delia impreuna cu sotul, Fernando

Alte fotografii si material realizat cu ajutorul “gustoaselor”: Anena, Menuca, Sidy, Silvioara, Medy, Mary, Doina, Marta Gabiela, Daniela, Maria-Elena, Angela, Alina, Delia si Nicoleta.