Bucataria spaniola

Introducere

Bucataria spaniola este alcatuita dintr-o mare varietate de feluri de mancare, varietate datorata diferentelor de geografie, cultura si clima dintre regiunile acestei tari. Istoria bogata a Spaniei, si influentele culturale au dus la nasterea unei bucatari unice cu litreralmente mii de retete si arome. Radacinile ei sunt mediteraneene iar pestele si fructele de mare sunt ingrediente de baza.

Peninsula contine doua tipuri culinare majore. Satele din nord si nord-vest au o dieta cu multa grasime animala. Celalalt tip este precursor al dietei mediteraneene si se intalneste in partea iberica a peninsulei.

Istoria bucatariei spaniole

Arheologii au descoperit in timpul excavatiilor diverse tipuri de legume, ceapa si usturoi. Maslinele au fost aduse de fenicieni, iar graul au fost adus din Acvitania, in nord. Graul din Iberia era considerat a fi cel mai bun din Imperiul Roman si era unul din principalele articole de export.

Spania si bucataria romana

Bucataria romana era un compozit de feluri de mancare aduse din toate colturile imperiului. Spre exemplu, exista documente care mentioneaza aducerea a mii de amfore cu ulei din Spania la Roma.

In acea era, varza era bine cunoscuta si apreciata, fiind considerata drept panaceu pentru diverse boli. Alte legume populare erau anghinarea si ceapa.

In Spania Romana, sunca din Pomeipolis (Pamplona) avea un prestigiu deosebit. Pe langa grau, exportul de produse de porc a pus bazele unei economii locale puternice.

Lintea constituia baza hranei soldatilor, fiind usor de conservat si transportat. Fasolea fava (o fasole verde pastai) era bine cunoscuta din antichitate si era socotita sacra de romani. In timpul Saturnaliei, festivalul din cinstea zeului Saturn de la sfarsitul lunii Decembrie, acest tip de fasole era folosit pentru alegerea regelui festivalului. Se crede ca acest obicei sta la baza obiceiului din ziua de azi de a ascunde un obiect in Roscón de Reyes (o prajitura traditionala spaniola cu fructe in forma de colac). Pana de curand, acel obiect era o boaba de fasole flava.

In partea de nord a tarii, sunt foarte populare ciupercile.

Spaniolii stapaneau arta altoirii pomilor fructiferi. Plinius a vazut la Tibur (denumirea antica a orasului Tivoli) un copac pe a carui fiecare creanga crestea un fruct diferit: nuci, mere, cirese, pere, rodii, dar adauga ca ramurile s-au uscat repede.

Grecii au fost cei ce au raspandit viticultura in regiunea mediteraneana, iar vinurile iberice erau cele mai populare din imperiu.

Bogatii si nobilii erei mancau intinsi pe canapele (un obicei importat de la greci), folosindu-si mainile, furculitele nefiind inca inventate. Foloseau doua farfurii, una plata (platina sau patella) si una adanca (catinus), pe care o tineau in mana stanga. Cutitele erau cunoscute dar nu si folosite la masa, deoarece mancarea era taiata in bucatele mici de catre sclavi. Foloseau insa linguri, care ca si in ziua de astazi aveau marimi diferite in functie de uzul lor. Primele linguri erau confectionate din valve de molusca cu manere de argint.

Principalele ingrediente ale bucatariei spaniole

O parte semnificativa a bucatariei spaniole deriva din cea evreiasca si cea maura. Maurii au fost o influenta puternica in Spania pentru multe secole si multe din mancarurile lor se consuma inca. Insa carnea de porc este foarte populara si pentru multe sute de ani, a manca carne de porc echivala cu o declaratie de nationalitate limpieza de sangre (puritatea sangelui), deoarece acest aliment nu era consumat de evrei sau musulmani.

Bucataria spaniola foloseste de asemenea ingrediente aduse din America, cum ar fi cartofii, rosiile, piperul sau fasolea. Din Spania, aceste alimente au fost mai apoi raspandite in Europa.

Acestea sunt cateva din influentele principale care deosebesc bucataria spaniola de bucataria mediteraneeana, cu care are in comun multe tehnici si ingrediente.

Ingredientul esential este uleiul de masline, iar 50% din productia mondiala de masline vine din Spania.

Mesele zilnice inca se mai prepara traditional din ingrediente proaspete cumparate zilnic din piata locala. Acesta practica este mai comuna in ariile rurale decat in orase, unde supermarketurile au inceput sa inlocuiasca pietele in aer liber.

Gatitul traditional spaniol graviteaza deseori in jurul gratarului in aer liber, intr-un cuptor de caramizi sau lut.

Tapas

Cand spaniolii ies in oras, consuma bauturile alcoolice (vinul, berea sau sherry) cu tapa.

Tapa sunt in esenta gustari usoare, aperitive. In multe regiuni din Spania, ele se includ in pretul bauturii (bauturi alcoolice, nu racoritoare). In multe baruri exista 6 pana la 8 feluri diferite de tapa, condimentate cu mult usturoi, chilli sau paprika, si uneori inotand in ulei de masline. Tapa pot fi preparate din peste sau fructe de mare cum ar fi ansoa, sardelele sau scrumbiile in ulei de masline, sau caracatita in sos de rosii, condimentate cu ardei verzi sau rosii. Tapa includ aproape intotdeauna masline cum ar fi manzanilla sau arbequina. Unul sau mai multe tipuri de paine sunt de obicei servite cu gustarile in sos.

Alte tapa sunt: chorizo al vino (carnat gatit incet in vin), gambas (crevete prajit in sos negru sau usturoi), rajo (carne de porc condimentata cu usturoi si patrunjel), queso con anchoas (branza castiliana cu ansoa), ensaladilla (legume fierte cu ton, masline si maioneza), tortilla (de cartofi), allioli (pasta de usturoi, uneori cu maioneza, pe paine)

Churro

Churro este o alta mancare favorita a spaniolilor. Churro este un produs de patiserie dulce si prajit in ulei, numit uneori gogoasa spaniola. Se consuma cu o cana de ciocolata calda densa, in care se inmoaie.

Churro se prajeste pana devine crocant. Aluatul se modeleaza cu churrera, o seringa cu ciocul in forma de stea. In general au forma prismatica, si pot fi curbate sau spiralate.

Aroma tipica este cea de scortisoara, si sunt de obicei servite pudrate cu zahar.

Feluri de mancare traditionale spaniole

Printre multele retete care compun bucataria variata a Spaniei, unele dintre ele sunt comune pe intreg teritoriul: tortilla de patata (omleta de cartofi), gazpacho (supa rece de rosii), paella (orez cu sofran), stufatul si tocana (fabada asturiana - tocana de fasole), migas (paine veche de o zi cu usturoi si pimenton - paprika afumata, si ulei de masline), carnati (cum ar fi embutidos - carnat de porc, chorizo - carnat de porc cu paprika, and morcilla - carnat de sange), mariscos (fructe de mare), lechazo asado (miel de lapte prajit), chuletillas (cotlet de miel de lapte la gratar), jamón serrano (sunca sarata uscata), si branzeturi. Se mananca si multe feluri de mancare bazate pe legume boabe (linte, boabe verzi, naut), supe si paine, cu numeroase varietati regionale.

Deserturile spaniole difera putin de la regiune la regiune. Sunt preferate crema din oua si lapte, tartele cu fructe, budinca de orez, torrijas (paine prajita frantuzeasca), turron (un desert de Craciun cu migdale si miere) si bineinteles churros.

In ceea ce priveste bucatariile regionale spaniole, desi acestea difera mult intre ele, au totusi caracteristici comune cum ar fi:

• Folosirea uleiului de masline la gatit;
• Folosirea sofrito (sos de rosii cu usturoi, ceapa si ulei de masline) ca baza pentru multe feluri de mancare;
• Usturoiul si ceapa sunt condimentele cele mai importante;
• Obiceiul de a bea vin in timpul mesei;
• Painea acompaniaza cea mai mare majoritate a meselor;
• Consumul de salate, in special vara;
• Consumul de fructe sau produse lactate drept desert.