Micul dejun - traditii si obiceiuri (2)

America

In decursul anilor, pe masura ce diferite culturi si-au lasat amprenta culinara asupra obiceiurilor culinare americane, locuitorii acestei tari au dezvoltat o colectie neobisnuit de mare de mancaruri asociate in principal mesei de dimineata. In schimb, ei au contribuit la introducerea unui nou concept legat de micul dejun in alte tari: mancaruri gata preparate. Iar cerealele, cafeaua, ceaiul, ouale si painea prajita au ajuns la stadiul de alimente universale pentru aceasta masa.

In ciuda marimii tarii, exista o mare uniformitate in ceea ce americanii aleg sa consume la micul dejun: cafea, ceai, lapte, ciocolata calda, oua, cereale, paine prajita sau produse de patiserie, bacon sau carnati, sucuri si sucuri de fructe. Insa exista si cateva alimente care pastreaza o aroma regionala cum ar fi: Pancakes si Maple Syroup (clatitele si siropul de artar) - atat de mult indragite de copii.

In inima Americii, importurile culinare la micul dejun sunt adesea de origine germana sau scandinavica. Multe dintre acestea sunt combinate cu diverse ingrediente (in special carne) pentru a face masa mai delicioasa. De exemplu, scrapple - un aliment specific Pennsylvaniei olandeze - este preparat din jumari de porc, cornmeal si verdeturi, asezate pe paine si apoi prajite inainte de a fi servite.

In sudul SUA, micul dejun traditional este inca in viata. Multi oameni inca mai incep ziua cu paine unsa cu unt sau cu red-eye gravy (care este, in esenta, untura amestecata cu cafea), biscuiti facuti cu untura; o felie subtire de sunca taraneasca - mare cat o farfurie (sau bacon, sau cateva felii de carnati de porc picanti); hash brown (cartofi tocati, prajiti si extrem de crocanti); si o mare cana de cafea.

In statele vestice, influenta irlandeza se face simtita prin carnea tocata si sarata de vita si prin oua - care initial erau prajite, insa acum sunt doar fierte. Omltele generoase, cu multe oua, bucatile mari de cartofi prajiti la tigaie cu ceapa si piper sunt de asemena specifice zonei.

Insa alimentele preferate de americanilor la micului dejun, se dovedesc a fi chiar produsele de patiserie. Multe dintre ele, cum ar fi waffle (un fel de clatite) sunt gustari sau deserturi in tara lor de origine. Originea lor vine din olandezul olykoek si frantuzescul beignet - amandoua avand fiind de fapt bucati mici de aluat dospit cu drojdie, in forma de nuca. Forma de nuca s-a pastrat pana prin secolul al 19-lea cand americanii au ajuns la concluzia ca o gaura facuta in mijlocul bucatii de aluat va mari suprafata prajita, imbunatatindu-i astfel gustul si aspectul.

Un alt aliment favorit la micul dejun care pastreaza o forma asemanatoare cu waffle-lul este bagel-ul (vine din cuvantul ebraic beygel care inseamna "inel"). Acesta isi are radacinile in cultura evreiasca a secolului 17, dar astazi este un produs 100% american. Compozitia sa delicioasa este obtinuta prin fierberea inelului din aluat dospit si apoi prin coacerea acestuia. In prezent, un bagel uns cu crema de branza si garnisit cu cateva felii groase de ceapa constituie principala componenta a mesei de dimineata asociate New York-ului Evreiesc.

English Muffin este de asemenea - in ciuda numelui sau - un aliment in totalitate american. Este preparat prin coacerea pe gratar a unei bucati rotunde de aluat. Exista, desigur, un alt breakfast muffin popular: o paine mica facuta dintr-o compozitie fina, de obicei dulce si puternic aromata, care se prepara rapid din afine, tarate si struguri. Se pare ca acest deliciu isi are radacinile in America.

Breakfast in Canada

Micul dejun in Canada este doar un pic diferit de cel american. Nu este o surpriza ca tara pe al carei steag este imprimata frunza de artar este cel mai mare producator de maple syrup din lume (siropul de artar). Canada isi insuseste clatitele si siropul de artar ca fiind specialitate locala. Siropul poate fi produs doar in partea de est a tarii, unde climatul este propice productiei sevei de catre artarii de zahar (sap production by sugar maples).

Mic dejun in America Centrala

Micul dejun in America Centrala, include preparate din oua, chorizo si alte tipuri de carnati, tortillas, pan dulce (paine dulce), fructe proaspete si sucuri de fructe. Deoarece vorbim de zona in care isi are originile ciocolata, bauturile de ciocolata sunt populare aici, mai ales dimineata. Ele tind sa fie mult mai dense si mai spumoase decat suratele lor americane si sunt adesea condimentate in special cu scortisoara si achiote. In Chiapas, tascalate combina ciocolata, arahidele, zaharul, vanilia si achiote. Si, din moment ce America Centrala si de Sud sustin proviziile de cafea ale lumii, aceasta este preparata aici in multe forme, printre care cafe con leche (cafea cu lapte - indulcita si cu mult zahar) si café de olla (cu scortisoara si zahar nerafinat). Huevos rancheros este doar unul dintre tipurile de preparate din oua, multe dintre ele fiind specialitati locale. In peninsula Yucatan, huevos motuleños - preparate din oua caracteristic orasului Motul - sunt foarte populare. Acest aliment este preparata prin imprastierea de fasole prajita peste tortillas proaspete, si adaugarea apoi a unui ou sau doua, sunca taiata marunt, mazare si branza. Preparatul national Costa Rican este gallo pinto, care inseamna "cocos patat" (si este intr-adevar patat!) - o combinatie de orez prajit si fasole neagra, usor picanta, care poate fi servita cu smantana si oua prajite la micul dejun.

Mic dejun in America de Sud

Micul dejun sud american tinde sa fie usor, in stilul continental, doar o ceasca de cafea cu mult lapte si ceva paine cu pan dulce (paine dulce) sau cu medialunas - croisante mici care sunt dulci sau simple. Cei ce prefera bauturi mai simple, consuma ceai sau yerba mate. In Argentina, cafe con leche se consuma numai dimineata. Spre pranz, cei carora le place sa consume cafeaua cu mult lapte, mai iau o portie de cortados, care contine mai putin lapte. O alta bautura tipica micului dejun argentinian este submarino, care este de fapt un baton de ciocolata dulce-amara topit intr-un pahar de lapte.

Multi oameni isi continua micul lor dejun usor, timpuriu, cu o gustare de "mijloc de dimineata". In Bolivia aceasta gustare poate fi ceva asemanator cu salteñas. Acestea sunt produse de patiserie ovale care sunt umplute cu o compozitie din lapte, mazare, cartofi, oua fierte tari taiate marunt, struguri si masline.

Mic dejun in Africa

In Africa de Nord, unde traditiile culinare seamana foarte mult cu cele din Orientul Mijlociu, micul dejun include ceai sau cafea si paini facute cu sorg sau mei. In Egipt, mai ales, ful medames este considerat a fi un alimet traditional de dimineata.

In Estul si Vestul Africii, micul dejun include cel mai adesea uji. Acesta este o fiertura facuta din mei, orez sau grau, in functie de regiune.

Bineinteles, modul in care micul dejun diferentiaza de celelate mese variaza de la tara la tara si in functie de nivelul de saracie din zona. In unele locuri, alunele sunt introduse in cornmeal. In Madagascar, kitoza poate fi mancata impreuna cu fiertura de cornmeal. Kitoza este facuta din carne uscata de vita care este apoi pusa la foc de carbune. Fructele proaspete sunt de asemenea foarte cautate.

In zonele urbane, micul dejun in stil european nu este nimic neobisnuit. Anii colonozarilor europene, in special de catre francezi si englezi, au facut ca micul dejun in vestul Africii sa fie in stil continental sau francez, in timp ce in sud predomina micul dejun englezesc.

Mic dejun in Australia

Nu surprinzator, avand in vedere relatia ei cu Anglia, varietatile de mancare pentru micul dejun ale Australiei sunt aceeleasi cu cele din Marea Britanie - bacon, oua, paine prajita cu unt si gem, lapte cu cereale, si ceai sau cafea - pentru baut. Exista totusi o serie de combinatii specifice de alimente si in meniul australian. Friganele cu spaghetti sau fasole gatita cu bacon, sunt de asemenea populare pentru masa de dimineata.

Mic dejun in India

Exista o mare varietate in bucataria Indiana, si mancarurile folosite la micul dejun difera de la regiune la regiune. Ouale cu jumari, condimente, cartofi si ceapa sunt la fel de importante ca si fructele proaspete si iaurtul. Un aliment specific micului dejun hindus este khichri, care - dupa cum spuneam in numarul trecut al newsletterului gustos.ro - a fost preluat si imbogatit mai tarziu de englezi, sub forma binecunoscutului kedgeree.

Desi in general ceaiul se bea mai des, in sudul Indiei, cafeaua este principala bautura care ofera cafeina. Multi oameni isi cumpara boabele de cafea, le prajesc si le macina acasa. Mancarurile specifice includ appam, idi-appam (orez mancat cu lapte din nuca de cocos si carne gatita cu curry), idli (mici prajituri inabusite gatite cu orez batut si fermentat si cu mazare) si puttu (orez zdrobit si nuca de cocos introduse in straturi alternative intr-o coaja de bambus).

Inspre nord, in Kashmir, ziua incepe foarte devreme dimineata, astfel incat prima masa este de obicei o ceasca rapida de cafea cu ceva paine. Locuitorii beau un ceai verde facut in samovar. Ceaiul poate fi baut simplu sau daca e posibil - se pot adauga zahar, nucsoara si migdale pentru a da nastere unui amestec cunsocut sub numele de kahva. Multe dintre painile xare sunt mancate in Kashmir sunt - ca si samovarul pentru ceai - mai degraba legate de bucataria Orientului Mijlociu decat de cea indiana). Acestea sunt paini necrescute din grau, iar dintre acestea, le enumeram pe cele usor indulcite: bakirkhani si tsachvaru- ul presarat cu susan...

Mic dejun in China

Ora micului dejun in China este foarte timpurie. In majoritatea zonelor, mancarurile consumate sunt aceleasi cu cele folosite si la celelalte mese ale zilei. Asta inseamna in principal grau sau orez care este suplimentat cu legume in cantitati mici si cu preparate din carne. Ceaiul este baut pe parcursul zilei nu la mese. In Canton, dim sum si mai ales congee, pot fi considerate primele alegeri pentru micul dejun.

Mic dejun in Japonia

In ciuda faptului ca asa-gohan inseamna "orez de dimineata", majoritatea oamenilor Japoniei de azi - cel putin in zonele urbane - consuma alimente rapide in stilul vestic, cum ar fi: ouale, painea prajita, sucul si cafeaua. Cei ce prefera mancare mai traditionala, aleg sa consume ceai, miso soup, sau - bineinteles - orez. Unii combina orezul cu fulgi de nori (alga marina) sau mai adauga si un ou pentru a conferi proteine. Umeboshi, muraturi facute din prune necoapte, inmuiate in apa sarata si invelite in frunze rosii de shiso (care confera preparatului culoara si aroma deosebita). Ele sunt de asemena folosite pentru a echilibra digestia.

Mic dejun in Asia de Sud-est

Ca in multe parti ale estului, aici nu exista mancaruri specifice pentru masa de dimineata. Orezul, curries, supele, diversele fructe proaspete - toate acestea se consuma in acesta prima parte a zilei.

In Singapore, multi aleg un preparat din orez facut cu lapte din nuca de cocos, numit nasi lemak. Tailandezii mananca o fiertura de orez, asemanatoare chinezescului congee; aceasta poate fi completata prin adaugarea unor oua crude in lichidul fierbinte. In Filipine, la micul dejun se consuma peste cu orez, reflectand astfel anii in care au fost colonie spaniola. In cea mai mare parte a Vietnamului, oamenii consuma la micul dejun aceleasi tipuri de alimente pe care le consuma si in timpul zilei. In afara oraselor, multi muncitori mananca xoi, orez combinat cu alune si boabe de mung.

Va dorim pofta din plin!