Mucenici moldovenesti

Mi-au placut dintotdeauna mucenicii moldovenesti si-am strambat din nas, tot din timpuri de demult, la cei ce se obisnuiesc a se pregati in Dobrogea, cei in zeama. E tare adevarata vorba "cine n-are batrani sa-si cumpere". De cand bunicii mei nu mai sunt, am mancat mucenici moldovenesti "de capatat". Si cu cata nerabdare ii asteptam! Apoi am mai crescut nitel si, asa cum m-am temut (de pomana in final!) sa fac cozonaci, la fel gandeam si despre mucenici, socotind ca numai cateva maini de gospodine alese sunt in stare sa-i prepare. Ei bine, aseara chiuiam de bucurie caci, minune mare, mucenicii au fost un succes! Nu-ti voi vorbi de datina si semnificatii, le poti gasi prin carti ori pe internet, insa-i bine de stiut ca mucenicii se servesc pe 9 martie, eu i-am pregatit mai din vreme ca sa ti-i pot arata. Tinand cont ca e prima data cand ii fac, dupa reteta unei vecine, astept orice pont, sugestie, tips & tricks !


Aluatul este foarte asemanator cu cel de cozonac, desi nu m-am folosit de aceeasi reteta. Iar de frica ca nu-mi vor iesi, am injumatatit cantitatile, astfel ca mi-au iesit 12 mucenici mari, pufosi si grasuni, un pic mai mari de-o palma.

Untul il topesti la bain-marie, ouale le scoti macar cu jumatate de ora inainte din frigider si apoi le bati ca pentru omleta, laptele il incalzesti. Iar aici intervine partea distractiva, pentru ca am trisat , folosind masina de facut paine. Am pus mai intai ingredientele lichide, apoi cele solide, adica : lapte, unt, oua, zahar, faina, drojdie (drojdia nu trebuie sa intre in contact direct decat cu faina).

Am dat drumul pe programul de aluat, un program clasic cred eu, pentru orice masina de facut paine. Cuprinde toate fazele: framantare, odihna, crestere. Aluatul s-a umflat mult de tot, era cat pe ce sa dea pe afara din masina, astfel ca din 1h20 cat era programul, am oprit masina cu 5 min mai devreme. Cand am scos cuva s-a desumflat destul de mult si a ramas un aluat destul de lichid. Dar nu te panica! Daca mi-au iesit mie, esti si tu pe drumul cel bun :) . Rastorni aluatul asta moale pe blatul tapetat cu faina si mai adaugi putin cate puuuutin faina in ploaie, cat sa devina modelabil, sa nu se mai lipeasca. Cred ca am mai adaugat 100 gr dar nu bag mana in foc, nu am masurat, doar am pus pana a capatat o textura supla, moale dar nelipicioasa.

Apoi am facut 8-urile si le-am asezat cate 6 in 2 tavi tapetate cu hartie de copt. Tavile le-am acoperit cu prosoape de bucatarie si le-am lasat la cald inca vreo 20 min. Intr-un pahar cu putina apa am dizolvat 2 linguri de zahar si cu o pensula de silicon am uns toti mucenicii. Se pun la cuptorul preincalzit la 180 de grade pentru 20 de min, pe un rand un pic mai sus de mijloc, pana se rumenesc.

Intre timp, prepari siropul. Cantitatile date mai sus, sunt cele folosite de mine dar dupa gustul fiecaruia se pot modifica. Poti pune esenta de vanilie in loc de rom, poti pune mai mult rom, mai multa coaja de portocala si alte astfel de combinatii.

Pui apa cu zaharul sa fiarba si amesteci din cand in cand. Spre final pui si romul, ca sa nu se evapore tot in timpul fierberii. Stingi focul sau il lasi foarte mic. Dupa ce ai scos mucenicii din cuptor, ii lasi 2-3 min si apoi ajutandu-te de o spumiera, ii cufunzi pe rand in sirop, rasucindu-i de pe o parte pe alta, pret de cateva secunde (numara in gand pana la 10), apoi ii pui la loc in tava. Tot cu o pensula ii ungi cu miere si apoi presari nuca macinata. Toata "tevatura" dureaza cam 2h30 (aici am inclus si timpul masinii de facut paine si timpul coacerii a doua tavi, fiecare pe rand).

Ii asezi pe un platou si te bucuri de ei !